Gina STOICIU, Acasă. Cei plecați în lume, București, Editura Pro Universitaria, 2022

Cartea este o colecie deosebit de eseuri i analize personale ale autoarei, care exploreaz diferite subiecte legate de adaptare (`a ntr-un spaiu nou`) (n legtur cu emigrarea?Poate ar fi util de precizat), mit, realitate politic, cas, acas, prietenie i literatur.Nu exist o teorie specific care s ncadreze ntreaga lucrare, dar se pot identifica unele elemente teoretice, cum ar fi antropologia i filozofia, care sunt utilizate pentru a explora conceptul de prietenie.De asemenea, autoarea face referire la teorii ale literaturii i sociologiei, precum proiectul intelectual propus de Danilo Martuccelli i Anne Barrere, care sugereaz o uniune ntre romanul realist i sociologie.Analizele autoarei sunt interesante, captiveaz i sunt bine scrise, oferind o perspectiv personal i profund asupra subiectelor abordate.n comparaie cu alte lucrri academice de profil, lucrarea nu urmrete o analiz riguroas sau sistematic a subiectelor abordate, ci mai degrab o explorare subiectiv i personal a acestora.Structurat n dou pri, cartea debuteaz cu o poveste real, a propriei viei predestinate s aleag exilul, ca apoi, n a doua parte, s abordeze dilema rentoarcerii acas.Visul plecrii din ar a fost proiectul multor romni care i-au dorit s scape de lagrul unui regim dictatorial, ns, odat cu acest curaj au venit i marile costuri.Intrnd n partea de coninut, la un moment dat, apar diferite personaje interesante care sunt importante pentru povestea n desfurare, cum ar fi Enache, care a fost ajutat de familia din Grecia a autoarei s emigreze n Canada.n acest sens, autoarea evideniaz puterea i importana prieteniei, a sprijinului din partea altor conaionali n momentele de nevoie.Dificultile i provocrile sunt la nceput neobinuite pentru orice persoan care emigreaz i trebuie s accepte "a nva a tri" printre strini."Eram la captul unei viei.Eram la nceputul unei alte viei" (p.16).n esena acestei mrturisiri se regsete sacrificiul schimbrii din fenomenul dezrdcinrii."Sunt momente n via n care exclamaiile existeniale vin de la sine, i ceea ce nu nelegem ne revine sub form de destin" (p.16).Citatul arat modul direct n care evenimentele independente pot deveni solidare, dar i cum acestea pot decide asupra (?) cursul vieii noastre.n acest sens, cartea ofer o larg perspectiv asupra modului n care deciziile pot fi influenate de evenimentele din jur, chiar i n momentele n care acestea sunt aparent fr legtur.Autoarea ncearc cu succes s provoace o datorie de contiin, o introspecie care are scopul de a ne aminti despre cei care au ales o via n exil, fie ca refugiai politici, fie ca emigrani economici.Diferena ntre cele dou grupuri este totui semnificativ: primii au fost forai s plece din motive politice, iar cei din urm i-au planificat plecarea pentru o via mai bun.Cu toate acestea, ambele grupuri experimenteaz dificulti, uneori neimaginabile pentru omul de acas, n ara de destinaie.Emigranii economic au pregtit cu atenie plecarea, au vndut bunurile i au strns bani, dar au venit ntr-un mediu strin i au avut o uria nevoie de sprijin din partea romnilor deja stabilii.Rememorarea narativ a tinereii evoc marile particulariti ale psihicului uman.Copilria este prezentat ca o etap a vieii n care se formeaz convingeri i emoii.Autoarea ne vorbete despre schimbrile constante de locuin, care, la un moment dat, au ndeprtat-o pe ea i pe fratele ei de ataamentele locale.n schimb, adolescena este descris ca o perioad a jocurilor pe strad, a respectului pentru reguli i autoritatea colar.Evocarea n care "copilria este prima fabric de convingeri i emoii" (p.47) descrie liantul puternic cu locul i nostalgia momentelor simple de fericire.Autoarea aduce n lumin perioada adolescenei sale, frumoasele cltorii i aventurile imaginare, amintindu-i despre fetele din clas i despre influena exercitat de frumoasa fat, Laura.Autoarea i aduce aminte cu plcere de profesoarele de chimie i de francez, admirndu-le meseria; dorindu-i s fie cosmopolit realizeaz, n mod misterios, c este foarte atras de limba francez.Limbajul metaforic evoc marile visuri ale autoarei: "Cele mai frumoase cltorii i aventuri din adolescen au fost cele imaginare" (p.52).Pe o scal mai larg, autoarea i aduce aminte de evoluia socialismului din Romnia din timpul vieii sale, ncepnd cu

Récupéré en direct depuis OpenAlex et désinversé. Les résumés ne sont pas conservés dans cette base de données : les index inversés représentent 8,6 Go des 9,3 Go de texte de la base, et le serveur dispose de 13 Go libres.